”Rătăcit pe drumul său și grăbit, John ajunge la o cafenea micuță și atât de izolată încât pare să se afle la capătul lumii. Cu toate că inițial își propune doar să facă rost de benzină, să mănânce ceva și să ceară indicații, John găsește aici și un altfel de sprijin, mult mai semnificativ. Pe lângă specialitățile zilei, meniul localului cuprinde și trei întrebări la care toți clienții sunt încurajați să răspundă: De ce ești aici? Îți este teamă de moarte? Ești un om împlinit?”
Aceasta este descrierea care se regăsește pe coperta cărții, dar lucrurile nu sunt atât de simple pe cât par. ”Cafeneaua de la capătul lumii” are trei volume și se poate încadra ușor în sfera cărților de dezvoltare personală, însă aici ai și o poveste ușor de urmărit, câteva personaje cheie care îți vor ridica anumite semne de întrebare, la care nu vei găsi ușor răspunsul, sau poate deloc, și situații care ți se vor părea desprinse din cărțile SF. Dacă îți dorești o lectură ușoară, îți recomand în special primul volum, pe care sunt sigură că îl vei termina într-o singură zi. Acest volum este și cel mai important din punctul meu de vedere, pentru că volumele doi și trei vin ca o completare a acestuia dar, deși locația, întrebările și unul dintre personaje se schimbă mereu, esența lecturii va rămâne aceeași.
Astfel, avem un meniu cu trei întrebări care se schimbă în funcție de client și momentul în care se află el în viață. John, personajul principal din primul volum, ajunge la această cafenea după ce se abate de la drumul principal și pare că se îndreaptă spre nicăieri. Ca un laitmotiv, cafeneaua va apărea în drumul său, din neant, de trei ori pe parcusul vieții, fie atunci când are nevoie de răspunsuri, fie când este capabil să le ofere altora. De la prima vizită, viața lui se va schimba complet, va renunța la job-ul full time și va alege să călătorească o mare parte din timp. Își va nota momentele cheie într-un carnețel, și se va întoarce după ani de zile la cafenea, pentru a influența poveștile altora de viața.
Deși este o poveste plăcută, cu întrebări ce te fac să te gândești și să încerci să îți dai un răspuns, nu am putut să nu mă gândesc la partea mistică, dacă o pot numi astfel, a poveștii. Cum aceeași cafenea apare de nicăieri în drumul lui John, cum Casey, chelnerița cafenelei, părea că știe totul despre personajele noastre și poate intra în mintea lor, iar dacă toată întâmplarea este doar un moment de regăsire al lui John, dar atunci cine sunt personajele din volumele doi și trei, și cum se intersectează povestea lor. Toate întrebările au rămas deschise la finalul ultimului volum, dar dacă voi aveți răspunsuri, mi-ar face plăcere să le citesc.
Este, așadar, o lectură extrem de ușoară, dar care o să îți ridice mai multe semne de întrebare și o să te facă să găsești răspunsuri pe care nici nu știai că le cauți.